Scrisoare către șefii comisiilor de apărare din statele membre UE pentru susținerea aderării României la Schengen. Nicoleta Pauliuc: „Un refuz motivat exclusiv politic nu ar face decât să întărească un curent populist și ultranaționalist”

Nicoleta Pauliuc, președintele Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României, a transmis o scrisoare tuturor şefilor Comisiilor de Apărare din statele membre ale UE. Oficialul român susține că scopul demersului este acela de a solicita susţinerea demersului aderării ţării noastre la spaţiul Schengen.

Reamintim că România așteaptă de 11 ani să fie primită în spațiul Schengen, în condițiile în care oficialii români și nu numai susțin că țara noastră îndeplinește încă din 2011 condițiile tehnice necesare aderării.

Olanda, Suedia și, pe ultima sută de metri, Austria sunt țările care pun sub semnul întrebării aderarea României și a Bulgariei la Schengen. Rămâne de văzut dacă ridicarea MCV-ului pentru România, la 15 ani după aderarea la UE, va fi o bilă albă spre drumul aderării în Schengen.

„Modalitatea exemplară și unanim recunoscută a gestionării fluxului refugiaților ucraineni”

„În calitate de Președintă a Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României, mă adresez dumneavoastră pentru a vă reitera atât interesul țării mele de a accede la Spațiul Schengen, cât și o parte din nenumăratele argumente care ar face necesară adoptarea acestei decizii de către factorii decidenți.

Pentru a doua oară, experții în acquis-ul Schengen desemnați de Comisia Europeană au vizitat țara noastră și au evaluat gradul de îndeplinire a condițiilor tehnice privind aderarea țării noastre la spațiul european al liberei circulații a persoanelor, concluzia fiind favorabilă:România îndeplinește toate criteriile tehnice, inclusiv cele privind sistemul de cooperare polițienească internațională.

Din perspectivă social-economică, România a înțeles necesitatea de a fi un pilon de stabilitate pe flancul estic al NATO și UE, pe teritoriul țării noastre deplasându-se mari cantități de cereale dinspre Ucraina către porturile românești și de acolo către țări din Europa și Africa. De asemenea, în urmă cu câțiva ani, România a gestionat la fel de bine criza migranţilor sirieni care se îndreptau către vestul Europei și care foloseau țara noastră ca punct de tranzit.

Totodată, în perioada restricțiilor de deplasare din pandemie, țara mea a urmat întocmai și la timp reglementările europene inclusiv în ceea ce privește folosirea certificatelor verzi. Nu în ultimul rând, modalitatea exemplară și unanim recunoscută a gestionării fluxului refugiaților ucraineni, de peste 1,9 milioane, care au tranzitat granițele terestre ale României, fără a se înregistra vreo deficiență majoră sau vreun incident, precum și suportul tehnic și uman oferit Republicii Moldova, ale cărei granițe au fost tranzitate de aproximativ 800.000 de victime ale războiului”, se precizează în scrisoare. 

„Un refuz motivat exclusiv politic nu ar face altceva decât să întărească un curent populist și ultranaționalist”

„Având în vedere lucrurile menționate anterior, dar și experiența din 2011 care ne arată că deciziile nu au fost luate exclusiv pe criterii tehnice, ci în urma unui calcul de oportunitate politică, prin această scrisoare vă solicităm sprijinul pentru a vă convinge colegii parlamentari în vederea susținerii demersului aderării României la Spațiul Schengen.

Un refuz motivat exclusiv politic nu ar face altceva decât să întărească un curent populist și ultranaționalist, alimentat de un narativ rusesc într-o strategie de tip „divide et impera”. Așa cum România înțelege să fie atașată valorilor europene și își respectă cu strictețe toate angajamentele politice și administrative pe care și le-a asumat, este absolut necesar ca toate forțele pro-europene și pro-democratice să manifeste susținere pentru atingerea acestui deziderat al României și, până la urmă, o necesitate obiectivă comună a țărilor membre UE și Schengen.

În speranța că veți susține cauza României, vă transmit toată considerația mea”, se precizează în scrisoarea trimisă de președintele Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senatul României.

O decizie asupra aderării României, Bulgariei și Croației la spaţiul Schengen este programată să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne. Doar un vot în unanimitate al statelor membre poate aduce decizia de aderare la Schengen.

Cancelarul austriac: „Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”

„Noi nu simțim aproape deloc presiunea migrației dinspre Croația spre nord. Deoarece Croația îndeplinește în mod exemplar protecția frontierelor, nu văd o problemă în acest sens. Țările sunt votate individual”, a adeclarat cancelarul austriac Karl Nehammer, potrivit presei austriece, citate de G4media.

„Avem 100.000 de persoane care au trecut granița în mod neregulamentar, dintre care 75.000 au traversat țări precum România, Bulgaria și Ungaria, fără a fi înregistrate de autoritățile de securitate de acolo. Este un risc de securitate și trebuie să ne ocupăm de el”, a mai spus cancelarul austriac.

Declarațiile sale vin la doar câteva zile după ce ministrul de Interne, Gerhard Karner (ÖVP), a transmis ferm că Austria va folosi dreptul de veto la extinderea spațiului Schengen al UE cu România, Bulgaria și Croația.

De ce se opune Ministerul de Interne din Austria aderării României la Schengen

Jurnaliștii Gândul au cerut lămuri de la oficialii Ministerului de Interne din Austria, după ce în presa de la Viena a apărut, vineri, o declarație a ministrului Gerhard Karner, care preciza că se va opune aderării României la Spațiul Schengen.

Într-un răspuns trimis luni jurnaliștilor Gândul, reprezentanții Ministerului austriac de Interne spun că sistemul Schengen este unul „nefuncțional”, iar „lărgirea lui nu-l face mai bun”.

Am avut 100.000 de migranți ilegali ridicați de poliție la granița cu Austria în acest an, dintre care 75.000 nu sunt înregistrați în nicio țară a Uniunii Europene. Astfel, din punctul de vedere al Ministerului de Interne al Austriei, protecția frontierei externe (frontiera Uniunii Europene – n.r.) nu funcționează. Acesta este motivul pentru care mai multe țări (de exemplu Austria, Germania, Republica Cehă, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia) continuă să-și controleze granițele naționale.

Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți. Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”, au precizat reprezentanții Ministerului de Interne din Austria, într-un răspuns pentru Gândul.